Statut
din 03.09.2010
al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc
Versiune actualizata la data de 13/06/2014

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti

Art. 1. – Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti din România numiţi de ministrul justiţiei în condiţiile legii, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome.

Art. 2. – Sunt membri ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, numiţi în funcţie de ministrul justiţiei.

Art. 3. – Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniunea, acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.

Art. 4. – (1) Uniunea dobândeşte, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii şi adoptării statutului de către primul Congres al Uniunii.
(2) Uniunea are sigiliu şi siglă proprii.
(3) Sediul principal al Uniunii este în municipiul Bucureşti.

Art. 5. – Data de 10 mai este declarată Ziua executorului judecătoresc, Consiliul Uniunii urmând a hotărî locul şi modalităţile de desfăşurare a solemnităţilor legate de acest moment festiv.

Art. 6. – Uniunea conduce şi coordonează la nivel naţional activitatea executorilor judecătoreşti şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora, potrivit Codului deontologic al profesiei, aprobat de Congresul Uniunii.

Art. 7. – Uniunea asigură cadrul corespunzător pentru perfecţionarea nivelului profesional şi a calităţii actelor întocmite de executorii judecătoreşti, prin:
a) informarea sistematică a executorilor judecătoreşti cu privire la practica judiciară naţională în materia executării silite şi doctrina de specialitate în această materie, existentă atât la nivel naţional, cât şi la nivelul prevederilor regulamentelor europene;
b) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea execuţională;
c) organizarea de reuniuni, seminare, simpozioane şi alte forme de instruire, precum şi de schimburi de experienţă între executorii judecătoreşti, cu participarea unor personalităţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate;
d) editarea unor publicaţii proprii de specialitate;
e) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ;
f) unificarea practicii execuţionale.

Art. 8. – Uniunea propune întocmirea unor proiecte de acte normative în legătură cu activitatea execuţională, participând la elaborarea acestora.

Art. 9. – (1) în cadrul Uniunii, executorii judecătoreşti din circumscripţia fiecărei curţi de apel se constituie în cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, denumită în continuare Cameră.
(2) Din Cameră fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.

Art. 10. – Uniunea şi Camerele funcţionează prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit prezentului statut.

Art. 11. – Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii generale privind profesia de executor judecătoresc

Art. 12. – Profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă.

Art. 13. – (1) Competenţa materială a executorilor judecătoreşti este punerea în executare a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.

Art. 14. – Competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti este reglementată prin Codul de procedură civilă sau prin legi speciale.

 

CAPITOLUL II
Structura organizatorică

SECŢIUNEA 1
Uniunea

Art. 15. – Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul şi preşedintele.

Art. 16. – (1) Congresul Uniunii este constituit din preşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din membrii Consiliului Uniunii, cu excepţia Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2).
(2) Congresul Uniunii se întruneşte anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.
(3) Congresul Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(4) în cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. (3), se face o nouă convocare a Congresului Uniunii, în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezenţa majorităţii delegaţilor. Dacă nici în această situaţie nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amână din nou şi va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.

Art. 17. – (1) Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor ori la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor.
(2) Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar constituirea Congresului extraordinar se va realiza potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (4).
(3) Congresul extraordinar al Uniunii se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Art. 18. – (1) Congresul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) adoptă Statutul Uniunii şi Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
b) alege/revocă preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;
c) alege/revocă Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
d) validează şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, care va fi compusă din 15 membri din Camere diferite, fără ca aceştia să deţină sau să poată ocupa alte funcţii eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;
e) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii;
f) aprobă bugetul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, de Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare regulament, sau de prezentul statut;
h) alege/revocă directorul şi secretarul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti pentru un mandat de 3 ani;
i) aprobă Codul deontologic al executorului judecătoresc;
j) aprobă Regulamentul de funcţionare a Comisiei superioare de disciplină.
(2) Congresul adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.

Art. 19. – (1) Consiliul Uniunii este organ de conducere constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere.
(2) Alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face numai prin vot secret.
(3) Abrogat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
(4) Candidatul care întruneşte majoritatea simplă din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.
(5) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Consiliului Uniunii au dreptul la indemnizaţii plătite din bugetul Uniunii.

Art. 20. – (1) Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de preşedinte.
(2) Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(3) Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

Art. 21. – Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) solicită ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;
b) întocmeşte Tabloul executorilor judecătoreşti, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se va actualiza anual;
c) propune ministrului justiţiei numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti şi condiţiile de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de definitivat;
d) repartizează executorii judecătoreşti care au promovat examenul de admitere ca stagiar ţinând cont de media şi opţiunea candidaţilor, precum şi de posturile vacante de executor judecătoresc stagiar;
e) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
f) reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreşedinţi;
g) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune în condiţiile art. 33 alin. (1) lit. d) din lege;
h) Abrogată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
i) întocmeşte regulamentul de funcţionare a Comisiei superioare de disciplină, pe care îl propune spre aprobare Congresului Uniunii;
j) stabileşte şi aprobă modelul sigiliului executorilor judecătoreşti, sigla şi emblema Uniunii, precum şi modelul firmelor destinate birourilor de executori judecătoreşti şi Camerelor;
k) execută controlul profesional-administrativ asupra Camerelor cel puţin o dată la 2 ani, verificând şi calitatea actelor execuţionale, sau poate delega Colegiul director al Camerei cu efectuarea acestuia, conform prevederilor art. 59 din lege;
l) stabileşte indemnizaţiile de conducere pentru preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii, organele de conducere ale Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti şi organele de conducere ale Centrului National de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, precum şi indemnizaţiile de şedinţă ale membrilor Consiliului Uniunii;
m) stabileşte structura organizatorică şi numărul persoanelor de specialitate şi cu funcţii administrative din cadrul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
n) desemnează 2 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
o) repartizează sarcini şi responsabilităţi Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
p) organizează şi coordonează activitatea de editare a Buletinului executorilor judecătoreşti din România;
q) aprobă programul de pregătire şi perfecţionare a executorilor judecătoreşti şi cheltuielile Centrului National de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti;
r) aprobă afilierea Uniunii la organizaţiile profesionale internaţionale ale executorilor judecătoreşti şi cotele de contribuţie la acestea;
s) acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii şi aprobă sponsorizări;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut;
u) stabileşte cuantumul taxelor de înscriere şi participare la examene;
v) întocmeşte şi actualizează permanent liste cuprinzând:
– executorii judecătoreşti incompatibili, indicând temeiul incompatibilităţii;
– executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;
– executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi şi data încheierii contractului individual de muncă.

Art. 22. – Biroul executiv se compune din preşedinte, cei 2 vicepreşedinţi şi 2 membri ai Consiliului Uniunii.

Art. 23. – Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b) pregăteşte proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii;
c) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;
d) elaborează proiectul de buget al Uniunii;
e) propune cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune, în raport cu venitul realizat de aceştia;
f) propune Consiliului Uniunii cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, pentru garantarea responsabilităţii civile a acestora;
g) ţine evidenţa executorilor judecătoreşti şi a birourilor de executori judecătoreşti şi centralizează datele statistice privind activitatea execuţională pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;
h) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercită orice alte atribuţii stabilite de acesta;
i) în exercitarea atribuţiilor sale, Biroul executiv emite decizii.

Art. 24. – (1) Preşedintele Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, interne şi internaţionale;
b) stabileşte atribuţiile celor 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii şi stabileşte prin negociere salariile acestora, propunându-le spre aprobare Consiliului Uniunii;
d) convoacă, prin intermediul Camerelor, şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv, comunicând în acest sens ordinea de zi, şi conduce aceste şedinţe;
___________
Litera d) a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii;
f) comunică executorilor judecătoreşti, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
(2) Vicepreşedintele desemnat de preşedinte sau de Consiliul Uniunii exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.
(3) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte nu pot fi exercitate decât pe durata a două mandate, care pot fi şi succesive. Durata unui mandat este de 3 ani. Mandatul nefinalizat se consideră efectuat şi va fi continuat de către un delegat interimar desemnat de Consiliul Uniunii.
(4) în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite dispoziţii.
(5) Pe perioada mandatului atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de executor judecătoresc.

Art. 25. – (1) Comisia de cenzori a Uniunii este compusă din 3 membri, dintre care 2 executori judecătoreşti aleşi de Congresul Uniunii şi un expert contabil desemnat de Consiliul Uniunii.
(2) Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
(3) Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(4) Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice altă funcţie eligibilă în cadrul Uniunii.

Art. 26. – (1) Uniunea are patrimoniu şi buget proprii.
(2) Bugetul Uniunii este format din contribuţiile băneşti ale membrilor săi, donaţii, sponsorizări şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

(3) Cota de contribuţie a fiecărui executor judecătoresc la Uniune se aprobă de Consiliul Uniunii, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(4) Cotele de contribuţie se plătesc lunar.
(5) Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc, candidatul va plăti o taxă stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii, în cotă de 80%, iar restul de 20% se face venit la Camere. Taxa se plăteşte la Cameră odată cu depunerea dosarului.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

SECŢIUNEA a 2-a
Camerele

Art. 27. – Camera are, potrivit legii, personalitate juridică, firmă, ştampilă şi sigilii proprii, iar sediul ei se află în localitatea în care funcţionează curtea de apel în circumscripţia căreia se constituie.

Art. 28. – (1) Organul de conducere al Camerei este Colegiul director.
(2) Colegiul director este format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri.
(3) Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.
(4) Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut.

Art. 29. – (1) Adunarea generală a Camerei se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui, Colegiului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.
(2) Convocarea Adunării generale a Camerei în şedinţă ordinară se face cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar convocarea şedinţei extraordinare se face cu cel puţin 3 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei şi a locului desfăşurării.
(3) Prezenţa executorilor judecătoreşti la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie, absenţa nemotivată atrăgând sancţiunea prevăzută de art. 46 din lege.

Art. 30. – (1) Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi.
(2) în cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă dată pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.
(3) Adunarea generală a Camerei adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

Art. 31. – Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) alege şi revocă preşedintele Colegiului director;
b) alege şi revocă membrii Colegiului director şi reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii;
c) alege şi revocă Comisia de cenzori;
d) aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori;
e) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Cameră;
f) aprobă propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.

Art. 32. – Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a reprezentanţilor în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplină al Camerei, precum şi a membrilor Colegiului director al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii Camerei cu o vechime neîntreruptă în activitatea de executor judecătoresc de cel puţin 7 ani şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege.
___________
Art. 32. – a fost modificat prin linia din Hotărâre nr. 10/2013 începând cu 05.07.2013.

Art. 33. – Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

Art. 34. – Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau la convocarea preşedintelui, în şedinţă extraordinară.

Art. 35. – Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, inclusiv dovada achitării taxei de înscriere şi participare la concurs sau examen, şi le înaintează Consiliului Uniunii, cu dovada achitării de către Camere a cotei de 80% din taxa specificată mai sus în contul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cel puţin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

b) primeşte contestaţiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie şi le înaintează Consiliului Uniunii;
b1) verifică dacă sediul biroului executorului judecătoresc dispune de spaţiu corespunzător şi dotări necesare desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii;
___________
Litera b1) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

b2) stabileşte cuantumul taxei pentru primirea avizului de înscriere a biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, taxă ce se face venit la bugetul Camerei;
___________
Litera b2) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

b3) eliberează avizul pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după îndeplinirea condiţiilor legale şi statutare;
___________
Litera b3) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

c) primeşte certificatul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti, eliberat de prim-grefierul curţii de apel, şi îl comunică, de îndată, compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii;
d) avizează cererile de angajare ale executorilor judecătoreşti stagiari de către executorul judecătoresc care a solicitat postul de stagiar şi verifică semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a executorilor judecătoreşti stagiari;
e) soluţionează sesizările formulate împotriva executorilor judecătoreşti şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare;
f) deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripţie, care va asigura funcţionarea unui birou al executorilor judecătoreşti pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenţa teritorială a acelui birou;
g) informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti, asupra numărului necesar de executori judecătoreşti şi de executori judecătoreşti stagiari;
h) reprezintă Camera în relaţiile cu terţii prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte;
i) difuzează Buletinul informativ al executorilor judecătoreşti şi aduce la cunoştinţa executorilor judecătoreşti din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii execuţionale;
j) desemnează executorii judecătoreşti din cadrul Colegiului director care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;
k) întocmeşte şi ţine evidenţa cauzelor execuţionale înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială;
l) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;
m) asigură, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor şi a altor drepturi de asistenţă socială privind executorii judecătoreşti şi personalul angajat;
n) stabileşte indemnizaţia preşedintelui şi vicepreşedintelui Colegiului director al Camerei şi salarizarea personalului angajat;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.

Art. 36. – (1) Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b) duce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei şi rezolvă lucrările curente;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Camerei, cu avizul Colegiului director;
d) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale a Camerei, şi ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;
e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei, aprobate de Colegiul director;
e1) participă de drept la şedinţele ordinare şi extraordinare ale Consiliului Uniunii;
___________
Litera e1) a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
(2) Funcţia de preşedinte poate fi exercitată pe durata unui număr nelimitat de mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

(3) Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.

Art. 37. – (1) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) participă de drept la şedinţele Colegiului director al Camerei;
b) are acces la toate documentele Camerei;
c) are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii;
d) participă din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii;
e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi ale Colegiului director, apărând interesele acestora;
f) informează cu regularitate Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generală a Camerei.
(2) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii va putea fi înlocuit de către preşedintele sau vicepreşedintele Colegiului director în situaţia în care se află în imposibilitate de a participa la şedinţele Consiliului Uniunii.

Art. 38. – (1) Camera are patrimoniu şi buget proprii.
(2) Bugetul Camerelor este format din contribuţii băneşti ale executorilor judecătoreşti, cota de 20% din taxa de înscriere la concurs, taxa pentru primirea avizului de înscriere a biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, donaţii şi sponsorizări, precum şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

(3) Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

Art. 39. – (1) Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri aleşi din rândul executorilor judecătoreşti.
(2) Comisiile de cenzori ale Camerelor verifică modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.
(3) Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat să pună la dispoziţia Comisiei de cenzori a Camerei toate evidenţele şi datele pentru efectuarea verificărilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Executorii judecătoreşti

Art. 40. – Executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.

Art. 41. – (1) Biroul executorului judecătoresc va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în bune condiţii a arhivei şi a valorilor, în circumscripţia în care a fost numit.
(2) Executorul judecătoresc asigură securitatea sediului şi ia măsuri de protecţie împotriva incendiilor, efracţiilor sau altor evenimente previzibile.
___________
Art. 41. – a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

Art. 42. – (1) Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, din care 6 ore de activitate cu publicul.
(2) Orice modificare a programului de lucru se va comunica Colegiului director al Camerei.

Art. 43. – Biroul executorului judecătoresc şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

Art. 44. – (1) Toate neînţelegerile de natură patrimonială dintre executorii judecătoreşti, inclusiv cele generate de preluarea dosarelor între birourile acestora, precum şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii execuţionale urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă.
(2) în caz contrar se va solicita concilierea Colegiului director al Camerei.

Art. 45. – Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile personale şi răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.

Art. 46. – Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-contabilă, sub sancţiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.

Art. 47. – (1) Patrimoniul executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.
(2) Patrimoniul executorilor judecătoreşti asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
(3) Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti asociaţi au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
(4) Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătoreşti asociaţi decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.

SECŢIUNEA a 4-a
Executorii judecătoreşti stagiari

Art. 48. – Pot fi executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile legii, care au promovat examenul de admitere în profesie şi sunt angajate ale unui birou de executor judecătoresc sau ale unei societăţi civile profesionale.

Art. 49. – Pot angaja executori judecătoreşti stagiari numai executorii judecătoreşti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege şi au o vechime neîntreruptă de minimum 10 ani în profesie.

Art. 50. – (1) Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioadă determinată cu executorul judecătoresc în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.
(2) Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mulţi executori judecătoreşti stagiari în aceeaşi perioadă.

CAPITOLUL III
Admiterea în profesie

Art. 51. – (1) Admiterea în profesia de executor judecătoresc se realizează prin una dintre următoarele forme:
a) ca urmare a promovării examenului de definitivat organizat pentru executorii judecătoreşti stagiari;
b) ca urmare a promovării concursului sau examenului de admitere în profesie organizat pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică;
c) ca urmare a numirii persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.
(2) Persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să îşi înceapă activitatea primind avizul Camerei pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după ce fac dovada achitării unei taxe de înscriere în cuantumul propus de către Colegiile directoare ale Camerelor, cu aprobarea Consiliului Uniunii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

Art. 52. – (1) Reprezentanţii Uniunii în comisiile de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesie ori de definitivat trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege, fiind propuşi de Camere şi validaţi de Consiliul Uniunii.
(2) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) rudele şi afinii candidaţilor până la gradul 4 inclusiv şi nici executorii judecătoreşti îndrumători ai acestora.

CAPITOLUL IV
Drepturile, obligaţiile şi răspunderea executorilor judecătoreşti

SECŢIUNEA 1
Drepturile executorilor judecătoreşti

Art. 53. – Membrii Uniunii au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut;
b) să participe la manifestările organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte;
c) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească informaţiile solicitate;
d) să poarte însemnele Uniunii;
e) să beneficieze anual de concediu de odihnă;
f) să primească distincţii pentru merite deosebite, la propunerea Camerei din care fac parte sau a Consiliului Uniunii, în condiţii şi modalităţi ce vor fi stabilite ulterior;
g) să beneficieze de asigurări sociale de stat, în condiţiile legii;
h) să îşi exercite personal atribuţiile sau în asociere cu persoane compatibile şi să se bucure de stabilitate în funcţie, neputând fi transferaţi în altă localitate fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
i) Abrogată prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile executorilor judecătoreşti

Art. 54. – Obligaţiile membrilor Uniunii sunt următoarele:
a) să respecte dispoziţiile legii, precum şi ale regulamentului;
b) să respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile Uniunii şi ale Camerelor;
c) să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
d) să respecte normele eticii şi principiile deontologiei profesionale;
e) să participe la adunările şi manifestările iniţiate de organele de conducere ale Uniunii şi Camerelor, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;
f) să păstreze secretul profesional;
g) să achite cu regularitate cotele de contribuţie şi cotizaţiile stabilite de Uniune, de Camere şi de Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, pentru formarea bugetelor acestora;
___________
Litera g) a fost modificată prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

h) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât şi în exercitarea acesteia;
i) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii.
j) Abrogată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014;
___________
Litera j) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012

k) să nu emită acte de publicitate cu privire la oferta serviciilor pe care le prestează;
___________
Litera k) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

l) Abrogată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014;
___________
Litera l) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

m) să se asigure pentru malpraxis, urmând a face dovada în acest sens Camerei din cadrul căreia face parte.
___________
Litera m) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea executorilor judecătoreşti

Art. 55. – (1) Executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, disciplinar sau civil, în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.
(2) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei.
(3) împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii, care judecă în complet de 5 membri.
(4) Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc în cauză.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014.

(5) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
(6) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, constituită în acest scop, potrivit legii.

Art. 56. – Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.

Art. 57. – (1) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a), b) şi c) din lege pot exercita funcţii eligibile, la următoarele alegeri, numai la nivelul Camerei.
(2) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a) şi b) din lege sunt reabilitaţi după un termen de 6 luni de la data aplicării sancţiunii, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.
(3) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. c) din lege sunt reabilitaţi după un termen de un an de la data achitării amenzii, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.
(4) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. d) din lege sunt reabilitaţi după un termen de 3 ani de la expirarea perioadei de suspendare, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.

CAPITOLUL V
Pregătirea şi perfecţionarea executorilor judecătoreşti
Art. 58. – Pregătirea profesională continuă reprezintă totalitatea activităţilor planificate de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de executorii judecătoreşti în vederea dobândirii sau îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale, în scopul creşterii calităţii actului execuţional şi a nivelului de performanţă în domeniul respectiv.
Art. 59. – Managementul activităţilor de pregătire profesională continuă este realizat de Consiliul Uniunii prin Programul naţional de pregătire profesională continuă.
Art. 60. – (1) În aplicarea art. 7 lit. a), b), c), d) şi f) din prezentul statut, precum şi a art. 411 din lege, Uniunea coordonează activitatea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti.
(2) Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti sunt stabilite prin Regulamentul de funcţionare şi perfecţionare al Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Uniunii.
(3) În cadrul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti funcţionează o comisie ştiinţifică ce va fi consultată de către Consiliul Uniunii în probleme de modificări legislative, analize ştiinţifice, studii etc.
Art. 61. – Participarea la pregătirea profesională efectuată prin Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti este obligatorie şi se face cel puţin o dată la 3 ani.
Art. 62. – Neparticiparea la pregătirea profesională înăuntrul termenului de 3 ani la Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti duce la sesizarea Colegiului director al Camerei din care face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancţiuni conform legii şi art. 46 din lege.
Art. 63. – Modulele de pregătire, numărul de participanţi şi perioada acestora vor fi stabilite de către conducerea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti şi vor fi adoptate de către Consiliul Uniunii.
Art. 64. – La absolvirea perioadei de perfecţionare se va susţine un test şi în funcţie de rezultatul acestuia se va aplica sau nu măsura obligativităţii reluării cursului de către participanţi la un modul viitor înăuntrul acestui termen de 3 ani.
Art. 65. – Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti va elibera un certificat de absolvire la sfârşitul perioadei de pregătire profesională.
Art. 66. Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(1) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
(2) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(3) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 67. – (1) Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor efectua de primul Congres al executorilor judecătoreşti şi, după caz, de Adunarea generală a Camerelor.
(2) Congresul de constituire a Uniunii se va compune din preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din câte un membru desemnat al acestora, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care va desemna 3 membri.
Art. 68. – Modificările prezentului statut şi corelarea cu actele normative ulterioare se vor face de către Consiliul Uniunii, urmând să fie ratificate de Congresul Uniunii.
Art. 69. – (1) Abrogat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
(2) Codul deontologic al executorului judecătoresc este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul statut.
Art. 70. – După adoptare, prezentul statut se comunică ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1
Abrogată prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.

ANEXA Nr. 2 la statut

CODUL DEONTOLOGIC
al executorului judecătoresc

CAPITOLUL I
Principii generale
Art. 1. – Rolul prezentului cod este acela de a formula standarde ale conduitei executorului judecătoresc, pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea şi demnitatea profesiei sale.
Art. 2. – Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte regulile de conduită morală şi profesională cuprinse în prezentul cod.
Art. 3. – Executorii judecătoreşti sunt independenţi din punct de vedere profesional şi se supun numai Constituţiei României, legii, statutului profesiei şi prezentului cod.

CAPITOLUL II
Conduita executorului judecătoresc
Art. 4. – Ideile care guvernează activitatea executorului judecătoresc sunt independenţa profesională, respectarea legilor, onoarea, probitatea, confidenţialitatea, organizarea, eficacitatea şi perseverenţa.
Art. 5. – Îndeplinirea corectă şi în timp util a atribuţiilor profesionale conferă substanţă principiului integrităţii profesionale.
Art. 6. – Corectitudinea şi integritatea morală sunt valori fundamentale pe care executorul judecătoresc este obligat să le respecte atât în timpul serviciului, cât şi în afara acestuia.
Art. 7. – Datoria fiecărui executor judecătoresc este să păstreze secretul profesional, cu excepţia dispoziţiilor legale sau statutare contrare. Această obligaţie nu este limitată în timp.
Art. 8. – Organizarea riguroasă a activităţii executorului judecătoresc se face în scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate şi eficacitate a muncii.
Art. 9. – Respectarea şi aplicarea principiilor enunţate constituie un deziderat şi un scop al exercitării profesiei de executor judecătoresc. Respectarea lor se impune chiar şi în afara exercitării activităţii profesionale, executorul judecătoresc fiind obligat să se abţină de la săvârşirea de fapte ilegale sau contrare dispoziţiilor statutare ale asociaţiei profesionale din care face parte, de natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice şi bunelor moravuri sau demnităţii profesiei de executor judecătoresc.
Art. 10. – Executorii judecătoreşti au îndatorirea de a se preocupa în mod constant de actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de menţinerea lor la un nivel corespunzător de competenţă profesională.

CAPITOLUL III
Relaţia executorului judecătoresc cu clienţii
Art. 11. – Executorul judecătoresc trebuie să asigure transparenţa activităţii sale în relaţiile cu clientul de care este angajat, precum şi cu terţele persoane, sub rezerva respectării obligaţiei de confidenţialitate. Lipsa de transparenţă poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de executor judecătoresc şi este interzisă cu desăvârşire.
Art. 12. – Executorul judecătoresc va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei sau a asociaţiei profesionale.
Art. 13. – Executorul judecătoresc îşi va sprijini colegii în exercitarea profesiei, în aplicarea şi apărarea prezentului cod. El va răspunde favorabil la cererea de consultanţă a acestora şi îi va ajuta în situaţii dificile, în limita posibilităţilor sale, în special prin rezolvarea unor probleme de ordin deontologic.
Art. 14. – Executorul judecătoresc va ţine cont de opiniile şi practicile colegilor, în măsura în care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse în prezentul cod.
Art. 15. – Se interzice executorului judecătoresc orice manifestare de concurenţă neloială, iar exercitarea profesiei se face exclusiv pe criterii de competenţă teritorială şi profesională.

CAPITOLUL IV
Relaţiile executorilor judecătoreşti cu magistraţii şi avocaţii
Art. 16. – Executorul judecătoresc va da dovadă de respect faţă de magistraţi şi avocaţi, dar, în acelaşi timp, îşi va exercita atribuţiile în mod conştiincios şi fără teamă, fără a ţine cont de propriile sale interese.
Art. 17. – Executorul judecătoresc nu trebuie în niciun moment să furnizeze magistratului sau avocatului, cu bună ştiinţă, o informaţie falsă sau de natură să îl inducă pe acesta în eroare.

CAPITOLUL V
Relaţiile dintre executorii judecătoreşti şi organele de conducere
Art. 18. – Executorii judecătoreşti aleşi în organele de conducere nu vor putea folosi în niciun mod aceste funcţii în scopul obţinerii unor avantaje sau exclusivităţi.
Art. 19. – În exercitarea funcţiilor de conducere, executorii judecătoreşti trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi spirit de responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde întotdeauna prioritate intereselor profesiei şi asociaţiei profesionale.
Art. 20. – Executorii judecătoreşti aleşi în organele de conducere vor acorda o deosebită atenţie funcţiilor ocupate şi vor răspunde tuturor convocărilor.
Art. 21. – Executorul judecătoresc este obligat să respecte necondiţionat toate hotărârile organelor de conducere.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 22. – Codul deontologic al executorilor judecătoreşti se aprobă de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Art. 23. – Orice modificare a prezentului cod va fi supusă aprobării Congresului.
Art. 24. – De la data adoptării de către Congres, prezentul cod devine normă de conduită morală obligatorie pentru toţi executorii judecătoreşti din România.
Art. 25. – Nerespectarea normelor deontologice atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.